Casă sănătoasă. Familie sănătoasă.

 
Suntem expuşi radiaţiilor cu Radon în propriile case. Toate locuinţele sunt afectate de Radon

Suntem expuşi radiaţiilor cu Radon în propriile case. Toate locuinţele sunt afectate de Radon

(0 voturi)
Radonul din locuinţe necesită o atenţie specială deoarece atât dozele individuale cât şi cele colective datorate în special descendenţilor săi sunt mai mari decât cele provenite de la orice altă sursă.
După fumat, radonul este a doua cauză în declanşarea cancerului căilor respiratorii. Studii recente arată că cel puţin 10% din totalul cazurilor de cancer pulmonar, reprezentând aproximativ 0,8% din numărul total de decese îşi au originea în expunerea la radonul rezidenţial. Pentru România, anual un număr de 1000-2000 de decese prin cancer pulmonar pot fi atribuite radonului.

Radonul este un gaz nobil care prezintă trei izotopi naturali, 219Rn (action), 220Rn (thoron) şi 222Rn (radon), descendenţi ai 223Ra, 224Ra, 226Ra care apar în seriile radioactive ale 235U, 232Th, respectiv 238U. 219Rn, datorită timpului de înjumătăţire foarte scurt (3,6s) cât şi a ambundenţei reduse a strămoşului său, 235U, nu prezintă o contribuţie semnificativă la radioactivitatea mediului. Radonul şi thoronul se formează prin dezintegrarea radioactivă a radiului (226Ra, respectiv 224Ra) prezent în sol şi materialele de construcţii. În urma dezintegrării radiului, atomii de radon formaţi migrează în aerul din capilarele rocilor de unde ajung în atmosferă, fie prin difuzie, fie prin transportul datorat diferenţei de presiune (Cosma & Jurcuţ, 1996).

Expunerea la radonul atmosferic are valoarea medie situată în intervalul 6–8 Bq/m3, iar concentraţia radonului din interioare se situează, în circumstanţe normale, în domeniul de valori de la 20 la 200 Bq/m3. În cazuri speciale, concentraţia radonului poate atinge valori de 5000 Bq/m3, constituind un real pericol pentru populaţie (Cosma, 2009). Concentraţiile de radon maxim admise de International Commission on Radiological Protection (ICRP) sunt de 600 Bq/m3 pentru locuinţe şi 1500 Bq/m3 pentru mine (ICRP, 1994).

În zonele cu potenţial de risc ridicat (zone de minerit uranifer în special) concentraţia în aer poate atinge valori crescute atât datorita solului cât şi materialelor de construcţie, potrivit irart.ro.

Factori care afectează concentraţia de radon din interior:

Toate locuinţele sunt afectate de radon.

Concentraţiile de radon pot varia în limite foarte largi chiar şi pentru casele învecinate.

Aceasta deoarece concentraţia de radon din interior depinde de:
  • caracteristicile solului: concentraţia de radon este dependentă de conţinutul de uraniu din sol, respectiv de permeabilitatea solului.
  • tipul construcţiei: modul în care este proiectată casa, suprafaţa de contact cu solul, prezenţa fisurilor în pereţi sau podea afectează concentraţia de radon din interior.
  • stilul de viaţă: aerisirea frecventă a camerelor, utilizarea unităţilor de aer condiţionat au un impact puternic în reducerea concentraţiei de radon în interior.
  • clima: variaţiile meteorologice (temperatură, vânt, umiditate, presiune) pot afecta cantitatea de radon care migrează în aerul din locuinţe.

Deoarece concentraţia de radon din interior depinde de foarte mulţi factori, singura modalitate prin care puteţi afla nivelul la care sunteţi expuşi este să faceţi un test!

În România, s-au efectuat măsurători regionale ale radonului din interior, acestea situându-se pe o plajă foarte largă, de la câţiva zeci de Bq/m3 la câteva mii de Bq/m3.

În contextul programelor internaţionale de radon desfăşurate în ţările lumii sub egida Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, problema radonului a constituit o preocupare constantă a laboratorului de radon al Facultăţii de Ştiinţa Mediului, Universitatea „Babeş-Bolyai”.

În ultimii 20 de ani, Laboratorul de Radioactivitatea Mediului al Facultăţii de Ştiinţa Mediului din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” condus de Prof. Dr. Constantin Cosma a desfăşurat în Transilvania (Cluj, Bihor, Alba, Bistriţa, Sibiu) campanii regionale pentru măsurarea radonului din interior, efectuând măsurători în peste 2000 de case. Pe baza rezultatelor obţinute cu ajutorul detectorilor de radon, s-a estimat o expunere medie la radonul din interior de 115 Bq/m3.

Materiale şi metode de masurare a nivelului de radon din interiorul cladirilor

Cea mai utilizată metodă de masurare a concentraţiei de radon din cladiri este metoda integrata adetectorilor de urme din corp solid CR-39 RadoSys.

Perioada de masurare: detectorii se expun în locuinţe pentru o perioada de 3 luni – 1 an.

Laboratorul de analiza: Laboratorul de Radioactivitatea Mediului şi Datare Nucleara, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, România.

Echipamentele implicate în realizarea masuratorilor de radon din interiorul spaţiilor locuibile din cladiri: detectori de urme CR-39 (producator RadoSys) şi Sistemul RadoSys 2000 (producator RadoSys, Budapesta, Ungaria) pentru procesarea detectorilor de urme CR-39 alcatuit din urmatoarele componente: Unitate de developare RadoBath, Microscop optic RadoMeter şi Laptop cu software adecvat pentru citirea urmelor şi prelucrarea statistica.

Protocolul de masurare a nivelului de radon din interiorul cladirilor

Distribuirea detectorilor şi procesarea rezultatelor se realizează în conformitate cu protocolul de măsurători elaborat de autorităţi (HPA, NRPB şi EPA) în acest scop (Miles and Howarth, 2009). Detectorul de radon este alcătuit dintr-un film subţire CR-39 dintr-un material plastic sensibil la activitatea radonului, amplasat sub capacul unei camere de difuzie cilindrice de forma unei cutii de medicamente.

Detectorii CR-39 se expun pentru o perioadă de timp de minim 3 luni în camerele locuibile din cadrul clădirilor unde se doreşte monitorizarea, la o înălţime de 1-1.5 m de sol, 2 detectori/ cameră şi la o distanţă de aprox. 80 cm de perete. Pentru măsurătorile de fond se utilizează 1-2 detectori. După finalizarea expunerii, se realizează prelevarea detectorilor, ambalarea corectă într-un plic cu filtru anti-radon, şi transportul în siguranţă (stocarea într-un alt spaţiu poate afecta acurateţea măsurătorilor) către Laboratorul de Radioactivitatea Mediului şi Datare Nucleară pentru procesare şi analiză. În incinta laboratorului de analiză detectorul se detaşează de pe capacul cutiei în scopul developării şi analizei. Procesul de developare chimică constă în tratarea detectorilor într-o soluţie de NaOH de concentraţie 6.25 molar, la o temperatură de 90°C timp de 4,5 h. După etapele de neutralizare şi uscare, se realizează citirea automată prin numărarea urmelor imprimate de particulele alfa pe suprafaţa filmului de plastic cu ajutorul Echipamentului RadoSys-2000. Un software specific relaţionat cu microscopul optic este utilizat pentru a converti, pe baza unui factor de calibrare, numărul măsurat de urme/mm2 în concentraţia de radon exprimată în Bq/m3.

Precizia Sistemului de detecţie RadoSys 2000 (Fig. 1) a fost verificată periodic (în perioada 2007-2011), prin participarea cu succes la exerciţiile internaţionale de intercomparare cu o serie de laboratoare validate internaţional (Institutul Naţional de Ştiinte Radiologice NIRS, Chiba, Japonia; Laboratorul de Radon din cadrul Universităţii Cantabria, Santander, Spania; Institutul de Fizică Nucleară PAN, Cracovia, Polonia; Universitatea din Pannonia, Veszprem, Ungaria; RADON Company, Praga, Republica Cehă şi Laboratorul SARAD Geolab din Dresda, Germania). Scopul acestor intercomparări internaţionale constă în calibrarea şi îmbunătăţirea metodelor de măsurare, în scopul diminuării erorilor. Laboratorul de Radioactivitatea Mediului şi Datare Nucleară a obţinut erori sub 5%, ceea ce în practica măsurătorilor de radon reprezintă un rezultat foarte bun.

Românii sunt expuşi radiaţiilor cu radon în propriile case. E semnalul de alarmă tras de specialiştii din Cluj, care spun că, la noi, concentraţia acestui gaz ar putea fi cea mai mare din toată Europa. Şi asta în condiţiile în care radonul este a doua cauză a cancerului pulomnar în lume, după fumat. Cercetătorii de la UBB vor termina în curând o hartă a concentraţiei de radon în 16 judeţe din Transilvania.

Toţi cei o mie de proprietari de case care vor participa voluntar la studiu vor primi un astfel de dispozitiv. După şase luni, datele înregistrate vor fi analizate, iar oamenii vor afla cât de nociv este aerul pe care îl respiră.

„O situaţie normal arată aşa. În jur de 300 de urme, o situaţie critică arată cam peste 5.000 de urme”, afirmă Bety Burghele, cercetător.

Nu este primul studiu de acest fel. Cercetătorii clujeni au studiat, timp de 15 ani, locuinţe din 16 judeţe din zona Transilvaniei. Rezultatele preliminare sunt îngrijorătoare: concentraţia medie de radon din casele din România ar fi dublă faţă de nivelul recomandat de legislaţia europeană, pe care trebuie să o adoptăm din 2018.

„Ca nivel de risc cred că suntem pe primul loc în Europa. Timişoara, până în momentul de faţă bate tot ce s-a măsurat”, afirmă Alexandra Cucoş, manager proiect.

„Vom putea răspunde la întrebarea pacienţilor de ce eu nu fumez şi fac cancer”, afirmă Doina Todea, specialist pneumolog.

În Occident există deja un set de reguli care vizează reducerea concentraţiei de radon în locuinţe.

„Pe de o parte reducem consumul de energie şi facem economie la facturi, pe de altă parte avem probleme cu sănătatea. În şcolile din România, peste 99% nu au sistem de ventilare”, afirmă Tiberiu Catalina, profesor Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti.

„A fost cu două tăişuri pentru că izolând foarte bine, pereţii nu au mai respirat”, spune o femeie.

Cercetarea, care va fi făcută în Sibiu, Cluj, Bucureşti, Timişoara, şi Iaşi, se va încheia în 2020 şi va fi susţinută din fonduri europene în valoare de aproape 9 milioane de lei, potrivit digi24.ro.

Lasă un comentariu

Asiguraţi-vă că introduceţi informaţiile necesare unde este indicat (*). Codul HTML nu este permis.

Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro.
Proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020