Casă sănătoasă. Familie sănătoasă.
Română 
English C.A.I. (Calitatea aerului de interior)
Conform statisticilor OMS (2014), cca. 4,3 milioane de decese sunt cauzate anual de poluarea din interiorul caselor. Pentru România, anual un număr de 800 – 1500 de decese prin cancer pulmonar pot fi atribuite radonului.
C alitatea mediului interior reprezintă principalul indicator privind sănătatea şi starea de bine a ocupanţilor unei clădiri, fiind determinată de calitatea aerului ambiental prin monitorizarea poluanţilor aerieni şi de confort, cu principalele componente, acustic, termic, vizual (Bliuc et al., 2005).
În ultimii ani, calitatea aerului de interior a preocupat atât mediul ştiinţific, cât şi pe cel public. Motivaţia este dată atât de timpul petrecut în locuinţă (factorul de ocupanţă fiind de 60 – 90%), cât şi de statisticile efectuate de EPA (Environmental Protection Agency) care indică că, în medie, nivelul poluanţilor de interior este de 2 până la 5 ori mai mare decât în aerul de exterior (Jiang et al., 2013).
O calitatea precară a aerului de interior afectează sănătatea umană (astm, afecţiuni cardiopulmonare, cancer), siguranţa, productivitatea şi confortul (Wyon, 2004). Prin urmare, o monitorizare a calităţii aerului de interior va permite conştientizarea relaţiei dintre comportamentul pe care îl prezintă ocupanţii unei case şi calitatea aerului de interior, respectiv va conduce la îmbunătăţirea mediului în care aceştia locuiesc.
În ultimii ani, calitatea aerului de interior a preocupat atât mediul ştiinţific, cât şi pe cel public. Motivaţia este dată atât de timpul petrecut în locuinţă (factorul de ocupanţă fiind de 60 – 90%), cât şi de statisticile efectuate de EPA (Environmental Protection Agency) care indică că, în medie, nivelul poluanţilor de interior este de 2 până la 5 ori mai mare decât în aerul de exterior (Jiang et al., 2013).
O calitatea precară a aerului de interior afectează sănătatea umană (astm, afecţiuni cardiopulmonare, cancer), siguranţa, productivitatea şi confortul (Wyon, 2004). Prin urmare, o monitorizare a calităţii aerului de interior va permite conştientizarea relaţiei dintre comportamentul pe care îl prezintă ocupanţii unei case şi calitatea aerului de interior, respectiv va conduce la îmbunătăţirea mediului în care aceştia locuiesc.
M onitorizarea aerului de interior reprezintă o provocare pentru mediu ştiinţific deoarece concentraţia poluanţilor de interior, respectiv modelul activităţii umane variază atât temporal cât şi spaţial, de la o cameră la alta (Jiang et al., 2013).
Calitatea aerului de interior este influenţată de mai mulţi poluanţi şi surse precum:
1 poluanţii generaţi în interior din combustie sau materiale de construcţie, incluzând compuşii organici volatili, formaldehida, monoxidul de carbon, radonul din materiale de construcţie etc.;
2 poluanţi introduşi din exterior (aer, sol) prin intermediul ventilaţiei, cum ar fi radonul din sol;
3 poluanţi generaţi de oameni (CO2).
Calitatea aerului de interior este influenţată de mai mulţi poluanţi şi surse precum:
1 poluanţii generaţi în interior din combustie sau materiale de construcţie, incluzând compuşii organici volatili, formaldehida, monoxidul de carbon, radonul din materiale de construcţie etc.;
2 poluanţi introduşi din exterior (aer, sol) prin intermediul ventilaţiei, cum ar fi radonul din sol;
3 poluanţi generaţi de oameni (CO2).
Radonul
La nivel mondial, radonul este unul dintre cei mai investigaţi factori carcinogeni. Impactul carcinogen al radonului şi produşilor săi de dezintegrare este dovedit atât de studiile efectuate în cadrul cohortelor de mineri, cât şi de studiile caz-martor privind expunerea la radonul rezidenţial. În ultimii 25 de ani au fost efectuate 22 de studii majore privind impactul radonului rezidenţial în apariţia cancerului pulmonar, concluzia principală fiind că riscul de a dezvolta cancer pulmonar datorat radonului creşte cu 16 % pe 100 Bq/m3 (Darby et al., 2006). Din aceste motive, radonul este considerat principalul factor, după fumat, responsabil în apariţia cancerului pulmonar (IARC, 1988). Studiile indică faptul că în Europa între 8 şi 15 % din totalul cazurilor de cancer pulmonar pot fi atribuibile radonului din locuinţe, aspect care îl transformă în principalul factor de mediu care cauzează cancerul pulmonar (George, 2015).
Radonul este un gaz radioactiv prezent pretutindeni, rezultat din dezintegrarea uraniului din roci. Concentraţiile de radon variază în limite foarte largi (de la câteva dezintegrări radioactive pe secundă într-un volum de un metru cub (Bq/m3) în aerul de exterior până la câteva mii sau zeci de mii Bq/m3 în casele amplasate în zone uranifere). OMS recomandǎ prin noile reglementări din anul 2012 o concentraţie de radon inferioară valorii de 100 Bq/m3. Deoarece solul este principala sursă a radonului din locuinţele noastre, se recomandă o monitorizare în special a caselor cu regim de înălțime mic (P+1(2)E), acestea având un contact direct cu solul pe o suprafață mare raportată la înălțimea clădirii. Studiile internaţionale efectuate în acest domeniu au ilustrat faptul că prezența radonului în interiorul spatiilor de locuit variază de la o casă la alta ca urmare a modului diferit de utilizare, a gradului şi tipului de aerisire, specifiul podelei, etc. Ca atare, cea mai bună modalitate de a afla la ce suntem expuşi este să facem măsurători la noi în casă şi nu să întrebăm vecinii care au făcut deja măsurători!
Compuşii organici volatili (COV) sunt o altă clasă de poluanţi de interior extrem de toxici. Studii efectuate în diverse ţări (Germania, Olanda, SUA) au semnalat concentraţii ridicate de benzen, cloroform, dicloretan, stiren, xilen, toluen diclorbenzen sau limonen şi care depăşesc concentraţiile din aerul de exterior (Wallace, 1991). Principalele surse sunt reprezentate de lacurile mobilierului, agenţii de curăţenie sau de dezinfecţie, vopsele, adezivi, respectiv fumatul. Principalele efecte asupra sănătăţii datorate acestor compuşi se manifestă prin afectarea sistemului imunitar şi neurocomportamental sau efecte cancerigene (benzenul, cloroformul).
Unul dintre cei mai toxici compuşi organici volatili este formaldehida. Ea este emisă din diverse surse cum ar fi materiale de construcţii, materiale folosite pentru izolaţii (spumă pe bază de uree şi formaldehidă, UFFI), mobilă, pardosele, tapet de perete, materiale celulozice etc., fiind unul dintre cei mai comuni poluanţi ai aerului de interior. Efectele expunerii la formaldehidă sunt dintre cele mai grave şi pot fi asociate cu iritaţii nazale, boli respiratorii cronice, astm bronşic, deficit neuropsihologic, efecte adverse asupra sistemului nervos central şi a sistemului de reproducere (Novac, 2014). Efectul cancerigen a fost demostrat experimental, formaldehida fiind răspunzătoare de cancerul buconazal. Totodată, Institutul Naţional pentru Cancer din SUA stipulează că expunerea îndelungată la formaldehidă creşte riscul leucemiei şi al cancerului de creier.
Radonul este un gaz radioactiv prezent pretutindeni, rezultat din dezintegrarea uraniului din roci. Concentraţiile de radon variază în limite foarte largi (de la câteva dezintegrări radioactive pe secundă într-un volum de un metru cub (Bq/m3) în aerul de exterior până la câteva mii sau zeci de mii Bq/m3 în casele amplasate în zone uranifere). OMS recomandǎ prin noile reglementări din anul 2012 o concentraţie de radon inferioară valorii de 100 Bq/m3. Deoarece solul este principala sursă a radonului din locuinţele noastre, se recomandă o monitorizare în special a caselor cu regim de înălțime mic (P+1(2)E), acestea având un contact direct cu solul pe o suprafață mare raportată la înălțimea clădirii. Studiile internaţionale efectuate în acest domeniu au ilustrat faptul că prezența radonului în interiorul spatiilor de locuit variază de la o casă la alta ca urmare a modului diferit de utilizare, a gradului şi tipului de aerisire, specifiul podelei, etc. Ca atare, cea mai bună modalitate de a afla la ce suntem expuşi este să facem măsurători la noi în casă şi nu să întrebăm vecinii care au făcut deja măsurători!
Compuşii organici volatili (COV) sunt o altă clasă de poluanţi de interior extrem de toxici. Studii efectuate în diverse ţări (Germania, Olanda, SUA) au semnalat concentraţii ridicate de benzen, cloroform, dicloretan, stiren, xilen, toluen diclorbenzen sau limonen şi care depăşesc concentraţiile din aerul de exterior (Wallace, 1991). Principalele surse sunt reprezentate de lacurile mobilierului, agenţii de curăţenie sau de dezinfecţie, vopsele, adezivi, respectiv fumatul. Principalele efecte asupra sănătăţii datorate acestor compuşi se manifestă prin afectarea sistemului imunitar şi neurocomportamental sau efecte cancerigene (benzenul, cloroformul).
Unul dintre cei mai toxici compuşi organici volatili este formaldehida. Ea este emisă din diverse surse cum ar fi materiale de construcţii, materiale folosite pentru izolaţii (spumă pe bază de uree şi formaldehidă, UFFI), mobilă, pardosele, tapet de perete, materiale celulozice etc., fiind unul dintre cei mai comuni poluanţi ai aerului de interior. Efectele expunerii la formaldehidă sunt dintre cele mai grave şi pot fi asociate cu iritaţii nazale, boli respiratorii cronice, astm bronşic, deficit neuropsihologic, efecte adverse asupra sistemului nervos central şi a sistemului de reproducere (Novac, 2014). Efectul cancerigen a fost demostrat experimental, formaldehida fiind răspunzătoare de cancerul buconazal. Totodată, Institutul Naţional pentru Cancer din SUA stipulează că expunerea îndelungată la formaldehidă creşte riscul leucemiei şi al cancerului de creier.
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi www.fonduri-ue.ro.
Proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020
